Tara Vrancei

Cunoscuta si totodata renumita „Tara Vrancei”  exercita o putere de atractie datorita stravechilor traditii de civilizatie si cultura populara pe care vizitatorul le poate cunoaste acolo nemijlocit in realitatea etnografica, precum si faptului ca in Vrancea se cunosc meleagurile unde s-a plamadit se pare Miorita, meleagurile ce au o istorie adinc inscrisa in constiinta trecutului neamului. Descoperirile arheologice, alaturi de documentele istorico-etnografice si marturiile lingvistice, la fel ca si in alte judete ale tarii, atesta continuitatea de viata si cultura din perioada orinduirii comunei primitive pina in zilele noastre. Tara Vrancei constituie o zona etnografica distincta, cu caracteristici proprii de civilizatie si cultura populara. Ca zona etnografica Tara Vrancei este mai putin intinsa decit teritoriul administrativ al actualului judet. In consecinta, cel care doreste sa cunoasca judetul Vrancea, cu valorile sale de cultura populara, cu specificul acesteia va trebui sa strabata si alte localitati in afara celor care sint situate in Tara Vrancei. Sa nu evitati zona viticola Odobesti (indeosebi Jaristea, Urechesti, Golesti, Odobesti), unde intilnesti numeroase elemente etnografice care sunt in fond dovezi de straveche civilizatie si cultura populara romaneasca pe aceste locuri. O alta microzona de profund interes etnografic, datorita arhitecturii traditionale ce se mentine si originalitatii de creatie a satenilor mai ales in domeniul textilelor, o constituie satele din lunca Siretului in aval de Focsani — Vulturu, Suraia, etc. In Tara Vrancei se mentin si azi elemente caracteristice ale vechilor asezari vrancene de razesi, pot fi vazute sate in hotarul carora se faceau pana nu de mult curaturi, deci se practicau tehnici agricole stravechi, ceea ce atesta continuitatea acestei ocupatii de baza a poporului roman. In unele localitati se pot remarca aspecte specifice in structura asezarii; asa, de exemplu, in Tulnici si Barsesti vatra satului este separata in intregime de hotarul satului. Alte sate, ca Nereju, Naruja, etc. au structura satelor de tip rasfirat, atat de raspandita in zona noastra carpatica. Notam si faptul ca din satele vrancene turistul poate urca usor la stanele montane pentru ca sa cunoasca in atmosfera ei tipic traditionala toata activitatea la tarla si stana. Mentionam ca, mai ales, pe Valea Lepsii si in zona Putnei superioare numarul acestor tarle era foarte mare, ca in Naruja, Nistoresti, Tulnici, Paltin, Nereju, Barsesti, Coza traditiile pastorale sint inca binecunoscute. In multe sate din Vrancea se pot admira locuinte construite in intregime din barne, cu structura si amenajarea interioara ce pastreaza elementele de baza caracteristice traditiei locale. Recomandam sa nu scape atentiei faptul ca, sub raportul planului, casele traditionale din Vrancea au odaia curata, denumita si casoita, in care intalneste textilele de interior specific vrancene, precum si vechi piese de mobilier taranesc. Caracteristice sint puretarele — tesaturi de lana ce acopera unul sau mai multi pereti din odaia curata avand functie estetica, apoi scoartelece au aceeasi functionalitate si servetele puse pe pereti ca decor la oglinda, etc. Mentionam, de asemenea, si frumusetea arhitecturii casei taranesti vrancene, care in sate ca Nereju, Tulnici, Coza etc. pastreaza inca forme traditionale in proportie mai mare. In care intalneste textilele de interior specific vrancene, precum si vechi piese de mobilier taranesc. Caracteristice sint tesaturi de lana ce acopera unul sau mai multi pereti din odaia curata avand functie estetica, apoi ce au aceeasi functionalitate si puse pe pereti ca decor la oglinda, etc. Mentionam, de asemenea, si frumusetea arhitecturii casei taranesti vrancene, care in sate ca Nereju, Tulnici, Coza etc. pastreaza inca forme traditionale in proportie mai mare. Vrancea face parte din categoria zonelor etnografice in care populatia din mediul rural continua sa poarte la evenimente speciale costumul traditional specific. Remarcam faptul ca in Vrancea s-au mentinut piese de port ce au asemanari cu unele piese de costum de pe monumentul de la Adamclisi. Asa sunt, de exemplu, camasa incretita la git, denumita adesea in literatura etnografica de specialitate si camasa dacica, apoi itarii foarte lungi, strimti pe picior si incretiti ca un fel de armonica, gluga de lana utilizata si azi de ciobani atat pentru a-i apara de intemperii, cat si pentru a-si transporta hrana. In Vrancea apare cu totul remarcabila si activitatea creatorilor populari mai ales in domeniile prelucrarii artistice a lemnului, in broderia pe piele, in cusaturi, in confectionarea de masti, etc. Sunt renumite pentru frumusetea lor indeosebi tiparele de cas confectionate din lemn, piese caracteristice pentru arta populara din aceasta zona, alaturi de care am situa si vasele de lemn pirogravate, fluierele, bitele ciobanesti, mastile. Bogatia si originalitatea produselor mestesugaresti fac posibila si organizarea unor expozitii ale creatorilor de arta populara, care recomandam a fi vizitate in trecere prin Focsani. In judet se mai pastreaza obiceiuri si datini, legate in special de Anul nou, care se desfasoara in forme traditionale si cu care prilej se folosesc foarte mult mastile. Este cu totul remarcabila activitatea in domeniul miscarii artistice de amatori, in judet existand un mare numar de formatii folclorice care promoveaza valorile locale autentice ale culturii populare. In Focsani are loc anual, de regula in ultima saptamana a lui octombrie, „Festivalul folclorului vrancean” prilejuind anual o trecere in revista a celor mai valoroase traditii etnografice si folclorice. Intr-un judet in care exista o zona etnografica cu traditii de civilizatie si cultura populara atat de bogate si originale, nu ne este deloc usor sa optam pentru un numar mic de sate pe care sa le recomandam spre vizitare.