Cetatea Tomis
Tomis, Constanta de astazi, a fost intemeiat cu peste 2500 de ani in urma de navigatorii si negustorii greci veniti din orasul Milet (Asia Mica), atrasi de adapostul oferit de golful si peninsula formate pe tarmul Marii Negre, precum si de schimbul foarte bun de produse facut cu capeteniile populatiei locale, getii.

Perioada de mare inflorire a Tomisului se situeaza pe la mijlocul secolului I e.n., cand, o data cu instaurarea stapanirii romane asupra tinutului dintre Istros (Dunare) si Pontul Euxin (Marea Neagra), devenit provincie romana, cetatea ajunge la rangul de capitala. In acest timp au fost inaltate temple si edificii marete, piete publice si terme (bai), ateliere de prelucrat marmura, s-au construit strazi si cartiere noi.

Dar infloritoarea cetate este pustiita de avari in anul 601. Cateva veacuri mai tarziu, pe ruinele Tomisului se infiripa o mica asezare de pescari, din care, treptat, in secolele urmatoare, s-a dezvoltat Constanta.

Ramasitele vechii civilizatii se intalnesc in orasul de azi la tot pasul. Mai pot fi vazute in Constanta de azi resturile zidului roman care inchidea la nord - vest cetatea Tomisului si ruinele portilor de vest si nord, prin care se facea iesirea din cetate.
Edificiul roman cu mozaic, cel mai pretios complex arhitectural descoperit, dateaza din secolele III-IV. Pardoseala acestui edificiu cu ziduri groase si inalte este formata din bucatele colorate de mozaic, desenele reprezentand figuri geometrice si florale. Prin conceptia artistica si dimensiunile sale, mozaicul de la Constanta se numara printre primele de acest fel din lume. Se pare ca edificiul, avand la nivelul mijlociu si subsol magazii pentru marfuri si o piateta, servea negotului, fiind in acelasi timp loc de desfacere a marfurilor si de depozitare a lor.
Alte numeroase vestigii ale cetatii Tomis se gasesc in muzeul orasului, printre ele figurand piese deosebite, precum statuia de marmura a zeitei Fortuna, protectoarea cetatii Tomis, impreuna cu Pontos, zeul Marii Negre, statuia, tot de marmura, a sarpelui Glycon (o divinitate asiatica) etc.

La Cetatea Tomis si-a petrecut ultimii ani ai vietii marele poet latin Ovidiu, ce a consemnat in operele sale ("Tristele" si "Ponticele") pretioase informatii despre viata si obiceiurile getilor bastinasi.