HARTA BENZINEI ÎN UE. Topul scumpirilor la carburanţi în prima jumătate a anului. Cu cât a crescut preţul la pompă în România
Preţul carburanţilor a scăzut în 2013, cu până la 5,1%, în 10 dintre cele 27 de state ale Uniunii Europene, reiese din calculele gândul pe baza celor mai recente date ale Comisiei Europene.În majoritatea statelor europene carburanţii s-au scumpit cu până la 8,1%. În România, preţul unui litru de benzină la pompă a atins echivalentul a 1,26 euro la începutul lunii iulie, în creştere cu 0,8% faţă de finele anului trecut.
Cele mai mari scumpiri s-au înregistrat în Cipru (8,1%), Spania (3,4%), Danemarca (3,4%), Germania (3,2%) şi Bulgaria (1,9%), în timp ce preţul benzinei a scăzut cel mai mult la pompele din Irlanda (-5,3%), Polonia (-4,6%), Marea Britanie (-4,4%), Lituania (-3,7%) şi Letonia (-2,5%).
Şoferii din Italia continuă să fie europenii care plătesc cel mai mult pentru carburanţi. Un litru de benzină Euro-super 95 costa, în prima săptămână din iulie, 1,74 euro în Italia, în scădere cu 0,2 faţă de finele anului trecut.
Pe locul doi în topul statelor cu cele mai mari preţuri la benzină se află Olanda, unde un litru de carburant costă 1,73 de euro, în timp ce pe locul trei al clasamentului se află Danemarca (1,69 de euro/litru, faţă de 1,64 la sfârşitul lui 2012).
România se află la polul opus. Evoluţia preţului la benzină arată ca la începutul lunii iulie, şoferii români plăteau cel mai puţin pentru carburanţi, fiind urmaţi în clasament de polonezi (1,27 euro/litru) şi Bulgari (1,29 euro/litru).
Cu cât au scumpit benzinarii carburanţii de la începutul anului
Dacă luăm în considerare preţul unui litru de benzină fără taxele şi impozitele percepute de fiecare stat în parte, clasamentul arată uşor diferit.
În perioada analizată, datele Comisiei arată că preţul cerut de distribuitorii de carburanţi din România a scăzut cu 1,5%, de la circa 66 de eurocenţi/litru, la 65 de eurocenţi, diferenţa până la 1,26 de euro fiind reprezentată de TVA, accize şi alte taxe percepute asupra produselor petroliere.
În topul scumpirilor operate de distribuitorii de carburanţi de la nivel european se află Germania, unde preţul unui litru de benzină fără taxe şi impozite a crescut cu 6,5% în 2013. Podiumul este completat de Austria (5,7%) şi Spania (5,7%). La polul opus se află Irlanda (-9,3%), Lituania (-6,1%) şi Malta (-5,6%).
Cine "dictează" preţul benzinei
Preţul carburanţilor este "dictat" de mai multe componente. O parte dintre acestea sunt de natură fiscală, precum TVA-ul de 24% şi accizele.
Altele se referă la costurile logistice, respectiv la costurile de distribuţie, de întreţinere şi de amortizare, sau la cele logistice, de operare a reţelei de distribuţie, mai exact salariile, taxele, impozitele locale, utilităţile şi investiţiile. O altă comonentă este costul financiar, respectiv dobânzile pentru creditele de investiţii sau cursul valutar. La acestea se mai adaugă costul materiei prime şi adaosul comercial.
Costul materiei prime îl reprezintă cotaţiile internaţionale ale petrolului.
Anul acesta, preţul petrolului Brent, respectiv cotaţia de referinţă de la bursa din Londra, a atins în februarie pragul maxim de 118 dolari pe baril, influenţat de datele optimiste privind evoluţia economiei Chinei, al doilea cel mai mare consumator de ţiţei din lume, după Statele Unite.
Două luni mai târziu cotaţia a scăzut la minimul anului, respectiv 100 de dolari pe baril, pe fondul unor veşti proaste legate tot de China care a anunţat o creştere economică de 7,7% în primul trimestru, în scădere faţă de prognoza de 7,9% din PIB.
În ultimele trei săptămâni, preţul petrolului Brent a revenit pe o tendinţă ascendentă şi s-a apropiat de nivelul de 120 de dolari pe baril.
Unul din factorii care a dus la scumpirea petrolului a fost deprecierea dolarului, pe fondul decizie băncii centrale din SUA, Fed, de a reduce stimulentele fiscale, reiese dintr-o analiză Noble Securities.
"Au fost şi alţi factori care au susţinut la rândul lor creşterea generală a preţului petrolului: pe de o parte, perioada de vacanţe creşte în general cererea globală de carburanţi, iar plecarea în concedii şi cheltuielile aferente sunt veşti bune atât pentru consum, cât şi în ceea ce priveşte încrederea populaţiei într-o evoluţie economică pozitivă", a explicat Silviu Pojar, sales manager-ul companiei.
Cu toate acestea, leul a câştigat în faţa dolarului, ceea ce a făcut ca scumpirea petrolului să nu se resimtă pe piaţa românească, este de părere Pojar.
Guvernul vrea redevenţe "aproape de media europeană"
Stabilirea unui nou nivel al redevenţelor, respectiv al sumelor datorate la bugetului statului de acele companii care exploatează un zăcământ de pe teritoriul ţării, s-ar putea traduce indirect într-o scumpire a carburanţilor.
În România, acestea sunt cuprinse între 3,5% şi 13,5% din producţie, în funcţie de tipul zăcământului. Nivelul redevenţelor a fost stabilit prin contractul de privatizare al Petrom, în 2004.
Anul trecut, statul a încasat circa 1,2 miliarde de lei din redevenţe, reiese din datele Ministerului Finanţelor Publice.
Nivelul acestora urmează să fie renegociat, premierul Victor Ponta dând asigurări că România va avea de anul viitor redevenţe la media europeană.
"În acest an vom finaliza şi, probabil, vom şi adopta noua lege privind revedenţele. Practic, anul viitor, România va avea redevenţe pentru toate resursele sale naturale, la media europeană", a spus Ponta, citat de Mediafax.
Guvernul intenţionează totodată să majoreze nivelul acestor redevenţe înainte de 2015, premierul anunţând că va discuta pe această temă cu managerul general al OMV, proprietarul companiei Petrom.
La nivel european, cererea de carburanţi şi de alte produse petroliere a scăzut în ultimii ani, pe fondul recesiunii economice.
Tendinţa se resimte şi pe plan local, unde consumul de produse petroliere a scăzut de la 10 milioane de tone în 2008, la 7 milioane anul trecut, potrivit datelor centralizate de compania de consultanţă Enedata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu