miercuri, 31 iulie 2013
Santorini
Odata ce ai pus piciorul pe pamant, privirea iti este atrasa de peretii de roci vulcanice de diverse nuante, parca pictate (de la alb-gri la rosu, maro si negru), perfect asortate cu albastrul pur al Marii Egee.
Insula Santorini se afla in Marea Egee si este cea mai sudica dintre insulele Ciclade.
Acest grup de 5 insule a aparut in urma eruptiei devastatoare de acum 3600 de ani a vulcanului cu acelasi nume.
Casele de un alb orbitor, cu acoperisuri rotunjite, par chilii sapate in lava pietrificata. Printre ele, stradutele mici si inguste duc spre magazine si taverne cu privire la mare.
Un adevarat spectacol vizual, suspendata la aproape 300 de metri de tarm, capitala insulei, Fira, nu are plaja.
Cei care doresc sa se relaxeze la soare pot alege dintre numeroasele plaje care se afla la distante decente fata de Fira.
Plaje:Perrisa,Kamari,Perivolos.Vlihada si Plaja Rosi.
Vizitati Muzeul prehistoric.Orasul Thera.
Insula Santorini este destinatia ideala pentru cei carora le place viata de noapte.
Numeroasele cluburi, baruri, cafenele de pe plaja sau din statiuni ofera posibilitatea unor nopti de neuitat.
Daca vrei sa iti amintesti de farmecul local din Santorini, viziteaza Ilios, in centrul orasului Fira, unde exista o oferta impresionanta de obiecte artizanale.
Santorini este unul dintre locurile reprezentative pentru mancarea specific greceasca.
Datorita pamantului fertil de aici, Santorini este renumit pentru legumele sale unice, cum ar fi: vinetele albe, rosiile mici denumite cherry tomatoes sau fava.
Nu ezita sa gusti keftedes cu rosii, facut din cherry tomatoes si musaca cu vinete si legume locale.
Top 15 lucruri despre Pamant... Foto
15. Cel mai inalt loc de pe Pamant
14. Cel mai adanc loc de pe Pamant
Groapa Marianelor este cel mai adanc punct de pe suprafata Pamantului. Groapa Marianelor se afla in apropiera Microneziei, in Oceanul Pacifi. Groapa se afla situata la circa 2.000 km est de Insulele Filipine. Adancimea in acest loc este suficienta pentru a inghiti varful Himalaya. Chiar mai ramne si ceva loc. La cei aproape 11.000 de metri adancime nu a fost descoperita nici o forma de viata. Ea a avut in trecut 10.911 metri. Cea mai apropiata insula, parte a arhipeleagului Guam, ofera turistilor posibilitatea unei plimbari cu submarinul. Nu chiar pana jos dar cateva sute de metri in mod sigur. O bila din otel cu o masa de 1 kg aruncata in apa deasupra acestui punct face mai mult de o ora pentru a ajunge la fund.
13. Cel mai friguros loc din lume
Cu o temperatura medie de minus 50 de grade Celsius in luna ianuarie, Oymyakon este cunoscut drept cel mai friguros oras de pe Terra
12. Cel mai calduros loc din lume
In 13 septembrie 1922, in El Azizia, Libia, s-au inregistrat 57,8 grade Celsius.
11. Cel mai uscat loc de pe Pamant
In desertul Atacama din Chile si Peru, exista locuri in care ploaia nu a cazut niciodata.
10. 90% din oceane raman neexplorate
Mare parte din oceanele Terrei raman neexplorate in timp ce alte planete sunt meticulous studiate. Oceanul este strain pentru majoritatea oamenilor devreme ce nu putem locui in el.
9. Luna se indeparteaza de Pamant
Dupa 25 de ani de masuratori si inregistrari de date, a devenit limpede pentru oamenii de stiinta ca orbita Lunii isi mareste incet volumul, iar satelitul natural al Pamantului se indeparteaza constant de planeta noastra. In cifre mai exacte, satelitul natural al Terrei se indeparteaza de noi cu o rata de patru centimetri anual. Conform astronomilor, se pare ca aceasta tendinta va persista pana atunci cand Soarele va deveni o giganta rosie, peste aproximativ cinci miliarde de ani. In timpul acestei faze solare, atat Pamantul cat si Luna vor fi afectate de atmosfera aflata in expansiune a stelei si se vor reapropia. Atunci, Luna va reveni spre Pamant pana la limita inferioara a distantei posibile dintre cele doua corpuri, ajungand la o departare de 18.470 kilometri, asa-numita “limita Roche”. Rezultatul final va fi insa distrugerea Lunii in fragmente foarte mici care ar urma sa alcatuiasca, in jurul ecuatorului Terrei, un disc de resturi cu diametrul de aproximativ 37.000 kilometri, asemanator inelelor saturniene.
8. Talia Pamantului
O talie destul de generoasa, daca ne gandim ca, la Ecuator, circumferinta Pamantului atinge 40.075 de kilometri.
7. Pamantul a mai avut un satelit natural pe nume Theia
Pamantul a avut doi sateliti care se invarteau in jurul planetei noastre pe aceeasi orbita. Pana cand o coliziune intre cele doua corpuri ceresti a dus la formarea Lunii actuale. Marea ciocnire ar explica de ce Selene este asa de muntoasa pe fata pe care nu ne-o aratata niciodata, potrivit cercetatorilor de la Universitatea Californica din Santa Cruz. Mereu a fost un mister pentru oameni de ce fata orientata spre Terra este relativ plata si joasa, in vreme ce topografia partii intunecate arata munti mari si o suprafata mult mai groasa. Deja se presupune ca Luna a fost creata de coliziunea Pamantului cu un obiect ceresc de marimea lui Marte, numit Theia, iar din resturi s-a format Luna prin acretie. Dar noul studiu sugereaza ca inca un alt satelit, mai mic, a fost creat si ca, eventual, acesta s-a prabusit pe Luna, unde a adaugat inca un strat de crusta groasa de zeci de kilometri.
6. Pamantul este singura planeta formata din placi tectonice
In
prezent, Pamantul este singura planeta cunoscuta ca avand placi
tectonice. Se considera ca activitatea acestora este o conditie necesara
pentru evolutia vietii. Unele planete despre care cercetatorii de la
Harvard spun ca ar avea aceste placi tectonice sunt si de zece ori mai
mari decat Pamantul.5. “Cel mai viu” loc de pe Terra
Se
pare ca recifele de corali ascund cele mai multe specii pe unitatea de
suprafata, rivalizand cu padurile tropicale. Acestea alcatuiesc cele mai
mari structuri vii de pe Pamant, unele fiind vizibile chiar si din
spatiu.4. Se roteste repede
Pamantul
se roteste repede, chiar daca oamenii nu simt acest lucru. In functie
de locul in care te afli pe glob, te poti roti cu peste 1.600 de
kilometri pe ora. Cei care stau la ecuator se misca cel mai repede, in
timp ce o persoana care ar sta chiar la Polul Nord sau la Polul Sud s-ar
misca cel mai incet.
Ziua
siderala este timpul necesar unei rotatii complete a Pamantului in
jurul axei sale, fata de un reper inertial. Ziua siderala are o durata
de aproximativ 23 ore 56 de minute 4 secunde. Daca urmarim miscarea
aparenta a stelelor pe bolta cereasca, vom observa ca in decurs de o zi
siderala ele efectueaza o rotatie completa, revinind in aceeasi pozitie.2. Numele de “Pamant” vine de la cuvantul de origine anglo-saxona “Erda”
Numele
de Pamant vine de la cuvantul de origine anglo-saxona “Erda”, din care a
rezultat ulterior cuvantul “Earth” in traducere, pamant, sol. Pamantul
este singura planeta al carei nume nu a derivat din mitologia
Greco-Romana. In multe religii exista mituri, povestind despre crearea
Pamantului de catre o divinitate supranaturala. In mitologia azteca,
Pamantul era numit Tonantzin (mama noastra), iar in cea hindusa, Bhuma
Devi1Pamantul nu este rotund
Daca
ai fi un astronaut plutind in spatiu, ai vedea Pamantul ca o gigantica
minge. Totusi, Pamantul nu este perfect rotund. Seamana cu un balon
turit usor la partea superioara si la cea inferioara, si putin mai
umflat la mijloc. Pamantul are 40.075 de kilometri imprejurul “taliei” –
ecuatorul. Daca ai merge zi si noapte, fara oprire, ti-ar lua mai mult
de un an ca sa strabati aceasta distanta!
Mita Biciclista
Povestea Miţei Biciclista, curtezana cu bikini, maşină coupé şi trăsură
- Mita Biciclista
Miţa Biciclista, Napoleon sau Lia Magazia sunt câteva dintre prostituatele renumite ce-şi petreceau vremea pe străzile aglomerate şi pline de magazine scumpe ale Micului Paris.
Miţa, curtezana pe biţiclu, pe străzile din Bucureşti
Născută în anul 1885 la Diţeşti, în judeţul Prahova, Miţa Biciclista, pe numele ei real Maria Mihăescu s-a dovedit a fi o tânără ambiţioasă care ştia ce vrea.Fiică a unei spălătorese care lucra la un instalator neamţ, tânăra de vreo 14- 15 ani a fost remarcată şi luată cu voia ei în începerea „carierei de curtezană”. Devenită o tânără cultă şi învăţată la pension în străinătate, Maria Mihăescu l-a avut ca prim amant pe Regele Leopold al Belgiei.
„A fost un tip de femeie care a vrut să fie altfel. Miţa era mult mai versată!”
O curvă de mare lux
Ieşea pe străzi de bunăvoie şi îşi alegea singură clienţii, care, de obicei erau persoane cunoscute sau cu mulţi bani.„Era o demimondenă, mă rog, hai să-i spunem în mod vulgar, o curvă de mare lux. Lucru rar la vremea aceea, în anii ‘20, făcea ciclism prin Bucureşti pentru a-şi menţine silueta. Făcuse avere şi una din casele ei era cea în care am locuit noi”, povesteşte istoricul Neagu Djuvara, în cartea „Un secol cu Neagu Djuvara”.
El mai povesteşte cum a trecut prin toate bolile copilăriei în casa Miţei Biciclista şi despre atmosfera de pe străzile oraşului din acea perioadă. „Mi-aduc aminte că odată eram bolnav, în pat, în această oribilă odaie din casa Miţei…am făcut toate bolile copilăriei.
- Casa curtezanei “Miţa Biciclista” din zona Piaţa Amzei
A primit casă de la Ferdinand
Între cele două veacuri, bicicleta era încă o raritate, iar Miţa a fost prima femeie ce pedala pe marile străzi ale Capitalei.Era o femeie frumoasă, nu prea înaltă, cam de un metru şaizeci, cu părul blond tuns scurt şi cu ochii verzi-albaştri.
Se spune că a fost curtată de bărbaţi celebri precum Nicolae Grigorescu, Octavian Goga şi chiar de Regele Ferdinand despre care se vorbea că i-ar fi făcut cadou casa care se află şi astăzi în apropiere de Piaţa Amzei şi care îi poartă şi numele.
„Constantin Beldie scrie în cartea sa că este adevărat şi că acea casă ar fi costat 4 milioane de lei”.
Curtezana celebră a dus o viaţă extravagantă şi fără lipsuri până la sfarşitul vieţii.
„Când apărea pe Calea Victoriei, aristocraţii de la Capşa, burghezii de la Oteteleşanu şi boemii de la Kubler abandonau politica şi svartul ca să admire superbul exemplar ciclist. Bicicleta cu ghidon de argint era a unei suple şi elegante fiice a Evei, cu zulufi negri, cu pantaloni de catifea mov strânşi pe picior, cu bluza corai din care fluturau mâneci înflorate, cu ghete înalte şi cu o caschetă de mătase albă, înfăşurată în voal alb, din care răsăreau încrucişate două ace mari a la Madame Butterfly”, o descrie Alexandru Predescu în „Vremuri vechi bucureştene”.
Avea trăsură şi maşină coupe
Era o femeie avută pentru acea avreme. Deţinea o trăsură, o maşină coupe şi servitori din Polonia. Mânca numai la Athenee Palace şi mergea la cel mai scump coafor de pe Calea Victoriei.A trăit o perioadă la Paris, iar când s-a întors în ţară a continuat să cocheteze cu acel stil de viaţă şi le vorbea tuturor în franceză.
Când se afla la Paris a câştigat şi o bătaie cu flori pe Champs-Elysees, unde a concurat alături de una din frumoasele parizience. A câştigat prin faptul că pielea de pe biciul de la trasură era împodobit cu flori.
A devenit cunoscută drept Miţa Biciclista prin anul 1898, când a fost văzută de ziaristul George Ranetti plimbându-se cu bicicleta pe Calea Victoriei. Se spunea că acesta era îndrăgostit de ea, dar pentru că îl respingea acesta a poreclit-o „Miţa Biciclista”.
Se scălda în mare în bikini
O altă extravaganţă de-a Miţei Biciclista era şi scăldatul în mare în costum de baie sumar, în perioada în care toată lumea făcea baie în public în halat.Acest lucru a stârnit şi un mic incident.
Un şef de post a somat-o pe Miţa să iasă din apă. Acesta a şuierat ca aceasta să îl audă, iar Miţa a ieşit nervoasă din apă şi l-a lovit cu umbrela.
Pe la mijlocul anilor ’40 s-a căsătorit cu generalul Alexandru Dimitrescu, vremuri în care au început şi problemele financiare.
Deşi a trăit ani la rând în lux, Miţa se vede nevoită în închirieze câteva camere din casa pe care o deţinea, iar ea se mută în mansardă.
Cu toate acestea, nu avrut să renunţe la lux, mai ales când se ştia văzută pe stradă.
Se zvonea că îşi îmbrăca soţul în haine vechi şi îl trimitea la cerşit, iar cu banii de pe chirie îşi satisfăcea obiceiurile de a frecventa localuri de lux.
Se mai vorbea pe-atunci că Regele Manuel al Portugaliei ar fi cerut-o în căsătorie, ea refuzând pentru că îl iubea pe doctorul Nicolae Minovici.
Casa Miţa Biciclista, în paragină
Clădirea impunătoare construită la începutul secolului al XX-lea, cu faţadă în stil art nouveau, de la numărul 9-11, din Strada Cristian Tell este astăzi goală.Imobilul, declarat monument de arhitectură în stil baroc, a fost câştigat în instanţă de urmaşii Miţei care l-au revândut cu mult sub preţul pieţei unor cetăţeni spanioli care s-au întors în Spania. Ceva timp, în ea au locuit mai multe familii fără adăpost
marți, 30 iulie 2013
Cascada cu apă termală Toplița
- Unitate geografică
- Construit în an
- Deschis turiștilor fara taxa de vizitare.
Cascada de apă termală de la Toplița este o rezervație naturală de tip
geologic și peisagistic care se găsește în orașul Toplița, județul
Harghita...
- Trasee amenajate: nu
- Condiții de vizitare: permanent
De regulă termenii “cascadă” și “apă termală” nu se întâlnesc frecvent
alăturați. Această cascadă este unică în România și este printre
puținele de acest fel din lume. Un fenomen similar se mai întâlnește în
Saturnia, Italia ale cărei ape sunt folosite în scopuri terapeutice și
de relaxare.
Pentru a ajunge la cascada cu apa termală, situată pe strada Zapode,
trebuie sa treci peste calea ferata din Toplița și să ajungi pe malul
îngust al Mureșului. Apa termală din cascada Toplița provine din
izvoarele situate mai sus în stațiunea Bradul, aflată la mică distanță
de oraș.
Cascada de la Toplița este o arie protejată cu o suprafață de 0,50 ha
și reprezintă o cădere de apă termală care are două caracteristici
unice. Prima este dată de faptul că această cascada nu îngheață, chiar
și pe timp de iarnă ea își păstrează o temperatură constantă de
aproximativ 26 -28 de grade Celsius. A doua caracteristică care o face
deosebită este faptul că apele sale își schimbă permanent culoarea de la
alb la brun. Explicația rezidă în faptul că apele cascadei curg pe
depunerile de rocă numite travertin, create prin bicarbonatarea
calciului.
Înconjurat de masive muntoase Munții Gurghiului, Munții Giurgeului și
Munții Călimani și de păduri de conifere, municipiul Toplița atrage prin
aerul curat, cu o conectrație mare de ozon și prin liniștea locurilor.
Aici se mai pot vizita Monumentul Eroilor de la Toplița-Secu, noua
biserică Greco-Catolică, Biserica ortodoxă din cartierul Călimanel,
Mânăstirea Sfântu Ilie, Castelul Urmanczy care adăpostește azi muzeul
local, Conacul Lazăr sau Troiţa Eroilor Români. In Toplița exista și o
pârtie de schi.
Manastirea Dealu...
Pe teritoriul satului Viforata se afla Manastirea Dealu,
unul din cele mai interesante monumente religioase din judet.
Manastirea exista la 17 noiembrie 1431, cand Alexandru Voda Aldea ii
face danie doua sate, Alexeni si Razvad, pentru pomenirea lui Mircea cel
Batran, tatal si prezumtivul ctitor.
La 28 martie 1451, Vladislav al II-lea intarea manastirii alte 3
jumatati de sate, precum si muntele Brateiul, ceea ce dovedeste ca, inca
din aceasta vreme, exista aici o manastire mare si bogata. La moartea
sa, in 1456, domnul Tarii Romanesti a fost ingropat in aceasta
manastire, devenita apoi necropola domneasca. 
Aceasta prima constructie
de la Dealu a disparut, fiind inlocuita cu o alta in vremea domniei lui
Radu cel Mare (1495 - 1508). Astfel, Radu cel Mare "a inceput sa
zideasca si sa innoiasca si din temelie a ridicat cu toate bunatatile si
cu mare frumusete a infrumusetat acest hram".
Lucrarile au inceput la
26 august 1499, dupa cum se arata intr-o inscriptie ramasa de la vechea
clopotnita a manastirii; mai intai au fost reconstruite cladirile
manastirii si apoi biserica. Lacasul a fost sfintit la 4 decembrie 1501.
Radu cel Mare a murit inainte de a termina mareata ctitorie de la
Dealu.
Cei care au continuat lucrarile au fost Vladut Voievod si, dupa
aceea, Neagoe Basarab (1512 - 1521), domnul atat de legat de istoria
Targovistei prin ctitoriile sale. In aceasta vreme biserica uimea pe
contemporani prin splendoarea ei. La mijlocul sec. XVII, diaconul Paul
de Alep va remarca unele asemanari cu biserica manastirii Curtea de
Arges;
tot el arata ca zidurile bisericii erau "lucrate si ornate cu
piatra fina, iar ferestrele incadrate cu marmura alba".
In sec. XVI, dupa recladirea ei, manastirea Dealu a fost o importanta
necropola domneasca, indeplinind acest rol incepand din 1508, data
inmormantarii aici a lui Radu cel Mare, ctitorul bisericii. Dupa aceasta
data au fost inhumati aici: jupanita Caplea, sora lui Radu cel Mare
(1511), Vladut Voievod, fratele lui Radu cel Mare (1512), Radu Voda
Badica, fiul lui Radu cel Mare(1524), Vlad Inecatul (1532), Patrascu
Voda cel Bun, nepotul primului ctitor (1567) si Mihai Movila (1608).
In 1603 tot aici a fost adus, prin grija clucerului Radu Buzescu, capul
lui Mihai Viteazul, ucis miseleste pe Campia Turzii. Pe lespedea de
mormant care acopera capul marelui erou, clucerul Buzescu a pus sa se
sape aceasta frumoasa inscriptie: "Aice zace cinstitul si raposatul
capul crestinului Mihail, marele voievod, ce au fost domn Tarii
Romanesti si Ardealului si Moldovei ; cinstitul trup zace in Campia
Tordei. Si cand l-au ucis nemtii anii au fost 7109 (1601), in luna lui
aug. 8 zile. Aceasta piatra o-u pus jupan Radu Buzescu si jupanita ego
Preda". 
Dupa domnia lui Mihai Viteazul manastirea Dealu a avut de suferit din
pricina ostilor principelui Gabriel B�thory, care au intrat pe
neasteptate in tara, in decembrie 1610. Dupa cum spune fostul mitropolit
Matei al Mirelor, egumenul de atunci al manastirii, ostenii au furat
"toate giuvaerele" bisericii, "sfarmand mormintele domnilor... si
stricand lespezile bisericii", in speranta ca vor gasi aici comori; cu
acelasi prilej a fost luat si plumbul ce acoperea biserica. 
La 1614 Radu Voda Mihnea (1611 - 1616) a vizitat manastirea si a gasit
locasul "stricat si lovit si saracit si jefuit si surupat cu totul de
unguri". Astfel voievodul a daruit manastirii Satul Nou, scutit de dari,
din veniturile caruia (100 de galbeni anual) calugarii trebuiau "sa
intareasca si sa drega sfanta manastire".
Marele ctitor care a fost Constantin Brancoveanu nu a neglijat
manastirea Dealu, a facut bisericii o noua zugraveala "peste tot",
precum si o tampla noua; pisania ne pastreaza si numele zugravilor:
Constantin, Preda, Nicolae si Radu, adica aproximativ aceeasi echipa
care a pictat mitropolia din Targoviste la 1707 - 1709. Dupa domnia lui
Constantin Brancoveanu, in epoca fanariotilor, ca si alte multe
manastiri din tara, manastirea Dealu, neingrijita de calugari, a inceput
sa se ruineze.
Dupa o perioada grea pentru manastrire, in prima jumatate a sec. XIX,
cand a avut de suferit de pe urma cutremurelor din 1802 si 1838, a fost
restaurata de George Bibescu intre anii 1844 - 1854. In anul 1879, in
noile cladiri ale manastirii, s-a instalat "Scoala divizionara de
ofiteri", apoi, la 1890 - 1891 "Depozitul de arme al armatei", la
inceputul sec. XIX "Scoala copiilor de trupa", iar la 1912 "Liceul
militar Nicolae Filipescu". Cu acest ultim prilej, chiliile au fost
inlocuite cu cladiri noi, din vechile constructii ramanand numai
biserica.
La inceputul sec. XIX biserica manastirii Dealu se infatisa lui Nicolae
Iorga ca o "minune a artei orientale". "Lespezi mari de piatra, prinse
cu scoabe de fier, alcatuiesc pareti de o putere neobisnuita in grosime
si-n injghebarea lor de stanca. Doua turnulete octogonale in fata, unul
mai mare la mijloc. Cele mai delicate si mai felurite horbote de piatra
inconjoara pisania impartita la dreapta si la stinga usii de intrare sau
impodobesc baza, tivesc ferestrele turnurilor. Gustul cel mai ales s-ar
opri fermecat inaintea acestei armonii, durate pentru o mie de ani".
Cutremurul din 1940 a cauzat mari stricaciuni manastirii, daramand
turlele bisericii, partea superioara a clopotnitei si avariind cladirile
din 1912, care au fost refacute in 1953 - 1956, perioada in care
manastirea si-a recapatat stralucirea de odinioara.
Manastirea Dealu isi leaga numele de aparitia primei carti din Romania
si organizarea celui de-al patrulea centru tipografic european de litera
chirilica, prin patronajul voievodului Radu cel Mare si actiunea
calugarului carturar Macarie. Cartile aparute la Dealu in 1508, 1510,
1512, 1644, 1645, 1646 si 1647 constituie nu doar forme unice ale unui
model editorial autohton, ci si expresia perfecta a unui concept
cultural si ideologic specific, prin care Targovistea voievodala isi
asuma rolul de important centru cultural sud-est european, loc de
aparitie a cartilor necesare romanilor si crestinilor din Imperiul
Otoman, punct de maxima concentrare a valorilor carturaresti nationale
si europene, chemate sa lucreze pentru dezvoltarea culturii si a limbii
literare. Mai ales in sec. XVII - prin Matei al Mirelor si Udriste
Nasturel - Manastirea Dealu devine suport pentru activitatea
miniaturistilor, traducatorilor si tipografilor care scot editii Toma
Kempis, mitropolitul Varlaam al Moldovei si deseneaza splendide portrete
(precum cele ale lui Matei Basarab si Doamna Elina, desenate de Antim
caligraful in 1634 - 1644). 
luni, 29 iulie 2013
Barajul si lacul de acumulare Vidraru
Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta in luna martie 1966 si este amplasat pe raul Arges pe un sector de 28 km lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m3 /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea Lupului - Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m, iar volumul apei este de 465 milioane m3. Nivelul normal de retentie este de 830,00 metri deasupra marii (mdM).
Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 m3 de roca, din care aproximativ 1 milion m%u0142 in subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton, din care 400.000 m3 in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.
Lacul de acumulare Vidraru a luat fiinta in luna martie 1966 si este amplasat pe raul Arges pe un sector de 28 km lungime. Situat intre muntii Fruntii si Ghitu, lacul aduna apele raurilor Capra, Buda si ale catorva afluenti directi (Raul Doamnei, Cernatul si Valsanul, Topologul, Valea lui Stan si Limpedea), cu un debit total de cca 5,5 m3 /s. Suprafata totala a lacului este de 393 ha, lungimea de 10,3 km, iar latimea maxima de 2,2 km in zona Valea Lupului - Calugarita. Adancimea maxima a apei este de 155 m langa barajul inalt de 166 m, iar volumul apei este de 465 milioane m3. Nivelul normal de retentie este de 830,00 metri deasupra marii (mdM).
Constructia barajului a durat cinci ani si jumatate. S-au forat 42 km de galerii subterane, s-au excavat 1.768.000 m3 de roca, din care aproximativ 1 milion m%u0142 in subteran, s-au turnat 930.000 m3 de beton, din care 400.000 m3 in subteran si s-au montat 6.300 tone de echipamente electromecanice
Barajul Vidraru a fost, la momentul inaugurarii, al cincilea in Europa si al noualea in lume intre constructiile similare. Este un baraj din beton cu dubla curbura realizat din 22 de ploturi verticale, avand inaltimea de 166,60 metri si o lungime la coronament de 307 metri, fiind traversat de noua galerii orizontale interioare. Constructia se sprijina pe versantii muntilor Pleasa si Vidraru, iar turbinele si generatoarele electrice ale hidrocentralei asigura o productie de energie, intr-un an hidrologic mediu, de 400 GWh/an.
CEA MAI TARE PLAJA DIN LUME!
Plaja de la Fort Braggs a fost multă vreme groapa de gunoi a locuitorilor. De la gunoi menajer până la eletrocasnice ieșite din uz, toate își găseau sfârșitul la malul mării.
În anii '60, autoritățile au interzis depozitarea gunoiului pe plajă, însă măsura a venit târziu iar locul arăta deja deplorabil. Au urmat numeroase acșiuni de igienizare, însă factorul care a contribuit cel mai mult la aspectul actual al zonei este vântul care a rotunjit cioburile și le-a dat aspectul unor pietricele multicolore.
Acum, fosta groapă de gunoi de la Fort Braggs a ajuns o atracție turistică, iar autoritățile au interzis culegerea bucăților de sticlă care îi dau aspectul unic.În prezent, plaja de aici este protejată de autorități și a fost inclusă în Parcul MacKerricher.
Luna de miere in Jamaica
Luna de miere in Jamaica
Plajele cu nisip fin ca pudra, apele albastre, muntii de un verde incredibil si cascadele stralucitoare te pot face sa crezi ca esti in paradis.Este un stat insular din Antilele Mari, cu o suprafata de 10.991 kmp, face parte din Commonwealth si este a treia ca marime dupa Cuba si Hispaniola. Limbile vorbite aici sunt engleza si patois, o limba non-standard, ce poate fi auzita in special in melodiile reggae. Ceea ce este frapant la Jamaica este peisajul sau coplesitor de frumos, relieful de natura muntoasa, numarul mare de rauri, apele adanci si clare, padurile dese si lagunele misterioase. Raul Negru este cel mai mare, masurand 73 km lungime, iar alte rauri cunoscute mai sunt Rio Grande, St. Thomas si Portland.
De-a lungul coastei de nord a Jamaicai se intind o multime de statiuni cu plaje maiestuoase. Port Antonio este unul dintre cele mai frumoase locuri din Jamaica.
Mai linistit decat Montego Bay sau alte statiuni, Ocho Rios este locul ideal daca preferati sa va petreceti vacanta relaxati, la soare. Ocho Rios este una dintre cele mai importante atractii turistice din Jamaica, detinand o plaja de 97 km.
Ce puteti face in Jamaica
Daca va aflati in cautare de actiune, dupa ce leneviti pe o plaja aurie, puteti incerca o plimbare cu barca pe apele albe ale raului Rio Grande sau o zi in Montego Bay. Marile pline de viata si cu apa limpede ofera si ele conditii excelente pentru scufundari si alte sporturi marine.
Pentru iubitorii de scuba-diving orasul Negril este cel mai potrivit; pentru cei care sunt incepatori exista cursuri de intiere in acest sport. Pentru cei interesati de pescuit, exista pescuitul la mare adancime, unul dintre cele mai populare sporturi de pe insula. Bucataria jamaicana este si ea un ansamblu de influentele indiene, spaniole, britanice, africane si chineze. Fructele de mare, condimentele, carnea si orezul sunt ingredientele de baza. Exista cateva feluri de mancare traditionala care includ carnea de capra si curry, ackee si peste sarat, varza, mazare si fasole. Chiftelele jamaicane, romul jamaican si bauturile din fructe sunt printre preferatele turistilor.
Descrisa de Columb ca fiind insula unde pamantul se uneste cu cerul, Jamaica este fara dubii un paradis tropical; este o insula vibranta, plina de culoare, cu peisaje splendide si locuri de neuitat. Vizitand Jamaica, aveti parte nu doar de clipe minunate dar veti avea acces la un intreg univers cultural foarte bine definit.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)